Roxana Patrulescu

Eu nu aveam niciun fel de așteptare de la Scoala de Iarna, pentru că nu aveam experiența unui astfel de curs și neștiind la ce să mă aștept nu mi-am bătut capul.
Am considerat că oricum ar fi, sigur nu îmi va dăuna. Bazele mele teoretice în ceea ce privește muntele erau aproape de zero la momentul respectiv, astfel că orice informație și aplicație practică urma să constituie ceva în plus față de ceea ce știam. Poate singura așteptare pe care o aveam era aceea de a întâlni oameni de care să mă lege aceeași plăcere de a explora în mod civilizat cărări de munte. Iar cel mai mult poate, îmi doream ca prin acesta Scoala de Iarna să capăt o anumită independență fata de prieteni – aici mă refer în mod special la cei de sex masculin. De multă vreme îmi doream sa pot merge la munte doar cu o prietenă, să nu depindem de programul băieților, să ne descurcam si singure.

Atât la Crăciunești și la Cuntu, cât și de-a lungul întregului program, am învățat multe. Pe unele le mai știam Pe altele le-am ignorat de multe ori. Desigur, am primit multe informații tehnice cu care nu mă mai intâlnisem până la scoala ta

Printre altele mi-ai reamintit că muntele este o entitate care trebuie respectată, iar prin asta nu mă refer la banalul fapt că toate lucrurile se fac cu un minim de bun simț, ci mă refer la faptul că muntele e schimbător, că niciodată nu poți fi destul de prevăzător. Trebuie să fii oricând mai puțin orgolios decât ești în general pentru a putea cuprinde cu mintea toate aspectele de care ar trebui să ții cont acolo sus. Am învățat că echipamentul adecvat, pregătirea fizică și mentală sunt doar câteva dintre aspectele care te ajută să ai mereu o imagine clară și de ansamblu. Mi-am amintit că de multe ori planul de acasă nu corespunde cu cel de la piață și că trebuie să fii flexibil și dispus să îți schimbi oricând strategia. Am învâțat că uneori prea multă experiență îți poate fi dăunătoare, că uneori experiența te poate face să nu vezi lucruri evidente. Am învățat că este indicat să recunoști în fața colegilor dacă îți este frică. Mi-am reamintit că pentru mine contează foarte mult oamenii cu care merg la munte, că poate să plouă, să ningă și să fulgere dar dacă am un grup de oameni de calitate alături, excursia nu va fi niciodată ratată. Mi-am amintit că este bine să cunoști o sumedenie de șiretlicuri, șmecherii pentru a te putea scoate singur din situații limită dar că este mult mai bine (și mai sănătos) să prevezi situațile și să le eviți în măsura în care asta depinde de tine. Mi-am dat seama că uneori la munte democrația nu funcționeză și că e nevoie de o persoană care să conducă și că întotdeauna se găsește cineva care să preia poziția de lider și consider că uneori acesta este chiar un lucru necesar (sau cel puțin faptul că eu am nevoie de o persoană spre care să privesc cu încredere).

M-am bucurat să cunosc prin acest curs o mână de oameni deosebiți cu care aș merge oricând intr-o aventura.

M-am bucurat să te cunosc pe tine cu faimoasa ta omletă, cu sfaturile de părinte grijuliu căruia chiar îi pasă. Mi- a plăcut mult atmosfera din cadrul ieșirilor. Mi-au plăcut serile în care ne strângeam în jurul focului, a mesei, să tragem linie peste ceea ce s-a întâmplat peste zi, chiar dacă mă puneai să vorbesc în fața tuturor. Poate nu ți-ai dat seama dar în general nu mă simt comod în postura de a avea toți ochii ațintiți asupra mea, nu am veleitați de orator și mă jenez să vorbesc în fața unui grup de oameni. Acest curs m-a făcut să înfrunt și acest soi de teamă, nu doar pe cea legată de posibilele pericole care mă pândesc pe munte. Mi-ar fi plăcut să facem și mai multe ieșiri. Consider că Școala de Iarnă Nahannycamp 2011-2012 a fost o școală foarte reușită, am făcut destul de multe, am primit multe informații folositoare și am legat prietenii promițătoare. Simt că acesta scoala mi-a dat încredere în mine, pozitivă , constructivă care mă va ajuta pe viitor nu doar în ieșirile la munte.

Ar mai fi multe de spus. Ceva ce îmi va rămâne drag din aceasta experienta – cred și sper – pentru tot restul vieții este acea învățătură care spune : “mergi vara cu ochi de iarnă”.
Iar ceea ce mi-a placut cel mai mult in aceasta scoala a ta: mi-a lărgit apetitul pentru un “mers corect” la munte și pentru asta îți mulțumesc Dan.